Dumitra

Informatii generale


Comuna Dumitra face parte din zona Dealurilor Bistriţei, care se întind în partea de vest a Munţilor Bîrgăului. Este aşezată în partea de centrala a judeţului pe drumul judeteac 17 C, la distanta egala de 12 km faţa de oraşele care dau denumirea judeţului, Bistriţa şi respectiv Năsăud.


Localitate de origine săsească, de tip medieval, atestată în anul 1317, îşi păstrează şi azi structura stradală, iar frontul de case conserva stilul arhitectural tradiţional săsesc cu unele modificări ulterioare. Până în anul 1941 populaţia era majoritară germană. Astăzi nu mai locuiesc germani în Dumitra.


Comuna Dumitra face parte din Subcarpaţii Transilvaniei, mai precis din diviziunea acestora denumită Dealurile Bistriţei.6 Aceste dealuri continuă spre vest munţii Bârgăului şi Călimani, mărginindu-se cu râurile Someşul Mare, Dipşa, Şieu. Depresiunea Dumitra-Tăure are forma unui trapez neregulat, cu suprafaţa de 200 km2.


Comuna Dumitra este o comună de mărime mijlocie, situată în zona centrală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Localitatea Dumitra face parte din tipologia satelor "De-a lungul drumului". Casele sunt aşezate de-o parte şi de alta a şoselei care traversează satul, din care apoi se desprind 15 uliţe. Faptul că o mare parte din judeţ este legată de centrul administrativ de şoseaua care trece prin Dumitra, a determinat existenţa unui transport rutier, de călători şi de mărfuri, destul de aglomerat, dar cu consecinţe favorabile pentru întreaga comună.


Prin localităţile Dumitra şi Cepari trece şoseaua D.N. 17C care leagă municipiul Bistriţa de oraşul Năsăud. Între localităţile Dumitra şi Cepari există 4 km, iar între Cepari şi Tărpiu distanţa măsoară aproximativ 7 km. Localitatea Dumitra este situată la 12 km faţă de Bistriţa şi 11 km faţă de Năsăud. D.N. 17C a fost şi este o cale lesnicioasă de comunicaţie pentru dumitreni şi cepănari cu Valea Someşului Mare şi Depresiunea Bistriţa. Şoseaua trece spre Năsăud prin pasul şi localitatea Prislop, iar spre Bistriţa prin pasul Târgului. Legătura spre Tărpiu se face, astăzi, pe un drum judeţean, parţial modernizat, care însoţeşte râul Rosua.


Baza mare a trapezului este situată în partea de est unde se află dealuri înalte de 600-700 m (dealurile Pinticului şi Târgului). Baza mică se află pe cursul inferior al Şieului, într-o zonă de luncă unde se produce confluenţa râului Rosua cu Şieul. Latura nordică şi nord-vestică coboară pe dealurile Fotobolului, Prislopului, Luşca, Mintiului şi Tăure. Latura sudică şi sud-estică străbate dealurile Căilii, Măgheruşului, Chintelnicului şi Sfântului.Relieful comunei Dumitra s-a format prin eroziunea unor roci sedimentare moi, cum sunt argilele, sarea, tuful vulcanic. Eroziunea efectuată în principal de către pâraie nu a produs terase. Pe aceste roci mamă s-au format solurile specifice vegetaţiei pădurilor de foioase, din clasa combisolurilor, întâlnite în zonele de dealuri. În lunci s-au format solurile aluvionare. În zonele unde apa sărată se află la suprafaţă avem soluri azonale sărăturoase.


Reţeaua hidrografică în Depresiunea Dumitra este formată din câteva pâraie al căror debite este foarte redus. Cel mai important pârâu este Valea Tarpiului care se varsă în Bistrita Bîrgaului. Valea Tarpiului are ca afluenti pârâul Cepari si pârâul Prislopului pe dreapta, iar pe partea stânga pârâul Târgului, Broasca, Valea Lunga şi Naselul.
Depresiunea Dumitra-Tăure, inclusiv comuna Dumitra ce aparţine acestei depresiuni, are un climat temperat continental de adăpost.


Comuna Dumitra se învecinează la:
- Nord cu oraşul Năsăud, comunele Rebrişoara şi Feldru,
- Est cu municipiul Bistriţa,
- Sud cu Şintereag,
- Vest cu comuna Nimigea.
Comuna Dumitra, în alcătuirea sa actuală, cuprinde localităţile Dumitra, Cepari şi Tărpiu.

 

Dumitra


Satul Dumitra (Mettersdorf - în limba germană, Nagydemeter - în limba maghiară) este situat la 10 km de Bistriţa, fiind şi reşedinşă de comună. Este atestată documentar din 1317 sub numele de Villa Demetri, după numele conducatorului coloniştilor germani, Metter Demeter. În 1941 satul Dumitra avea 1557 locuitori, dintre care 1227 germani (79%). Viaţa germană activă până în 1944 când saşii au fost evacuaţi în Austria. Astăzi nu mai locuiesc germani în Dumitra. În mijlocul satului se află biserica fostă evanghelică, în stil gotic, reconstruită în 1895-1899, vândută comunitaţii ortodoxe, în prezent ortodoxă. Lângă biserică există un turn fortificat, construit în 1488. Biserica şi turnul au fost renovate în 1998-2000.


Tărpiu


Tărpiu (Treppen - în limba germană, Szasztorpeny - în limba maghiară): prima menţiune documentară este 1332. Satul se află situat la 8 km sud-vest de Cepari, pe un drum judetean parţial asfaltat, la 12 km nord de Bistriţa. Până în 1870 era locuit numai de saşi. În 1941 erau 1074 locuitori, dintre care 690 germani (64%). Din 1992 în Tărpiu nu mai locuiesc germani. Înaintea colonizării săseşti, Tărpiu a fost localitate maghiară. Dupa atacul tătarilor din 1241, Tărpiu a rămas singura localitate săsească în afara dealului din nordul Bistriţei. Biserica evanghelică fortificată, construita în stil gotic începând cu 1504 a fost vândută comunitaţii ortodoxe şi renovată de statul român între 1991-2000, în mod exemplar. Astăzi ea este edificiul gotic cel mai bine reconstruit şi probabil cel mai valoros din toata Transilvania de Nord. Hotarul Tărpiului cuprinde dealurile: Handrabeşti (438 m), Ciuha (629 m), Ţaga (395 m), Batsehen (393 m), Şorhelf (355 m).


Cepari


Satul Cepari este datat din anul 1269 fiind menţionat cu numele de Techippendorf. Biserica este construită în stil gotic caracteristic sec. XV , transformată ulterior în sec.al XIX- lea. Hotarul Ceparului cuprinde dealurile: Prislopului (436 m), Urzicarului, Luşca (530 m), Mintiului (376 m), Pleşului (410 m), Lupilor (393 m), Pustă (384 m), Kirichbärich.

 

Portul popular


Portul popular al oamenilor din Dumitra este asemanator cu cel de pe Valea Superioară a Someşului, zonă de unde provine marea majoritate a populaţiei. Nuanţele cromatice predominante sunt: rosu, portocaliu si caramiziu. Cusaturile abunda in motive florale vii. Astazi se mai poarta foarte rar costumele populare. Cel mai adesea le poarta calaretii si stegarii la nunti.


Costumul bărbătesc cuprinde piesele: cizme, cioareci din panură albă sau iţari (în funcţie de anotimp), cămaşă albă cu guler ales, curea din piele, pieptarul, pălărie cu struţ şi gerdan sau căciulă din piele de miel şi caputul din panură neagră. Îmbrăcămintea femeilor se compune din: ghete cu tureac înalt, poale, pânzături, brâu, piptar, năframă, caput.

 

Trasee turistice


Dumitra sat Dumitra - Dealurile Bistritei/raul Valea Sarata - Biserica evanghelica - Turnul de poarta din 1488, monumentul eroilor din I razboi mondial

 

 

Înapoi