Livezile

Informatii generale


Livezile este o comună din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, situată la cca. 8 km est de Bistrița. Comuna Livezile este poartă de intrare în Țara Bargaelor și a fost întotdeauna o localitate bine gospodărita. Comuna s-a dezvoltat pe străvechiul limes român, marcat de castrul de pământ din nordul actualei localități.


Istoria societăţii de pe aceste meleaguri se încadrează în istoria zbuciumată a Transilvaniei şi a Românie. S-au succedat de-a lungul istoriei toate orânduirile sociale cunoscute, acumulandu-se o bogată civilizaţie materială şi spirituală. În săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul satului, s-au descoperit urme ale Castrului roman din pamânt, chiar urme şi mai vechi dacice, peste care a fost asezată civilizaţia romană


Comuna Livezile are în componenţă cinci sate:Livezile, Cuşma, Dorolea, Dumbrava şi Valea Poienii.


Livezile, (în germană Jaad, în maghiară Jád), satul de reşedinţă,
Cuşma, (în dialectul săsesc Kuschma, în germană Kuschma, Kusen, Auen, în maghiară Kusma, Kucsma)
Dorolea, (în dialectul săsesc Bästärz, în germană Klein-Bistritz, Kleinbistritz, în maghiară Aszúbeszterce, Kisbeszterce)


Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea nord-vestica a României, fiind încadrat de judeţele Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în vest. Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief. Zona montană cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, ce încadrează judeţul.

Zona dealurilor constituie cea de-a doua treaptă de relief, care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului, în proporţie de două treimi din suprafaţa sa. Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare.Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică.

 

Săpăturile efectuate în partea de sud - vest a satului, între Livezile şi Unirea, au dus la descoperirea unei aşezări din epoca bronzului cu ceramică ornamentală. În estul satului, între Livezile şi Dorolea, în apropierea fostei ferme zootehnice s-au găsit urme de aşezări tracice din epoca fierului.


Localitatea exista cu certitudine încă înainte de 1150, fiind una din primele așezări săsești din estul Transilvaniei. Saşii au venit pe aceste meleguri în secolele XII - XIII. Profesorul Oskar Kisch, în una din lucrările sale afirmă că în timpul regelui maghiar Geza al II-lea, secolul XII, au fost aduşi primii colonişti de origine germană care cu timpul, au devenit populaţie majotitară. Creşterea populaţiei săseşti nu s-a facut prin înmulţirea celei existente, ci mai ales prin venirea în comună a "țipțărilor" de prin părţile Bucovinei.


Prima atestare a satului Livezile are loc în anul 1311. Aşezat la început pe Dealul lui Gabor, pe Cruci satul purta numele de Jakdorf şi se afla la 2 km de satul actual, loc unde se confrunta cu o mare criza de apă şi din acestă cauza a izbucnit un incendiu care a mistuit toate casele. Pe locul actual al satului era o frumoasă pădure de stejar.

 

Considerând că depresiunea este un loc adăpostit, a fost tăiată pădurea şi în locul ei s-a aşezat vatra - satului Iaad (pe atunci). Denumirea satului vine din limba germană jaad=vânătoare. În anii 1671 și 1685 au avut loc incursiuni tătare, însoțite de jafuri.


Anul 1688 a adus cu sine ieșirea din sfera de influență otomană și instaurarea administrației austriece.


În anul 1838 un mare incendiu a mistuit cele mai multe case ale satului. În perioada de după cel de al-II-lea război mondial, cînd saşii au plecat, au venit multe familii refugiate din alte zone şi s-au stabilit pe teritoriul satului. În anul 1945, în timpul reformei agrare, pământurile marilor grofi au fost împărţite ţăranilor săraci, astfel fiecare familie a fost împroprietărită cu 8 iugăre de pământ, în timpul Guvernului condus de Doctor Petru Groza.


Denumirea satului din Iaad în Livezile s-a realizat în 1968, probabil datorită suprafeţelor întinse ocupate de livezile cu pomi fructiferi. În acelaşi an se formează actuala comună Livezile.


Comuna Livezile se învecinează la:
- nord cu comuna Feldru, comuna Josenii Bârgăului şi comuna Prundu Bârgăului,
- vest cu oraşul Bistriţa,
- sud cu comuna Dumitriţa şi comuna Cetate,
- est cu comuna Bistriţa Bârgăului.


Zilele Livezenilor


Zilele comunei Livezile sunt sărbatorite anual, în a doua jumătate a lunii august. Ca la toate evenimentele de acest gen, voia bună şi distracţia este la mare cinste. În cele doua zile de sărbătoare au loc competiţii sportive, concursuri de şah, parade a costumelor de carnaval, a portului tradiţional, a fanfare. Nu lipsesc nici concertele şi spectacolele folclorice, dansurile populare şi moderne,piese de teatru pentru copii, focurile de artificii


Trasee turistice


Livezile sat Livezile - Piemontul Calimanilor/raul Bistrita ardeleana - muzeu ceramica populara,tesaturi si picturi pe lemn, urme castru roman sec.2-3, Biserica evanghelica sec.16, conac sec.18, case sec.18, cusaturi populare, Iad - nume vechi


Livezile sat Cusma - Muntii Calimani - Masiv Vulturul (1501m alt)/raul Cusma, Dorolea, Budusel -Deal Piatra Cusmei (Piatra lui Iacob - 948m alt) rezervatie, Cusmei (950m alt) - Biserica evanghelica 1858

 

 

Înapoi